La Editura Perpessicius, a apărut cartea de proză poliţistă Caviarul câinelui de lupte de Şerban Mărgineanu. De acelaşi autor, se află sub tipar volumul Beduinul atomic.
Pentru comenzi, trimiteti o notă pe adresa redacţiei.
Sasha
Şerban a avut întotdeauna un câine care l-a însoţit pretutindeni, dar oamenii au reuşit să-i fie apropiaţi numai ca excepţii...
De ce a ales el, aşadar, ca personaj central, pentru o carte cu accente dure, violente pe alocuri, cu nedreptăţi greu de suportat, numeroase atentate la demnitate, un câine? Probabil pentru că este un simbol al simţului etic, al încrederii, loialităţii până la devoţiune şi al prieteniei autentice. Dar ce fel de câine?! O fiinţă pe care omul a încercat, crezându-se Dumnezeu, să o creeze artificial, amestecând diabolic rasele, împotriva firii, străduindu-se să o denatureze, să o piardă (după chipul şi asemănarea lui), să-i elimine tot ceea ce putea fi bun şi să-i dezvolte agresivitatea de nestăpânit, partea “întunecată”, forţa brutală, instinctul de a ucide pentru a se apăra de pericole (iniţial reale, apoi inexistente, dar resimţite tot ca adevărate).
Ideea paradoxală, foarte frumos surprinsă de Şerban, este că deseori (de cele mai multe ori, în viziunea lui - şi într-un contrast de o claritate dureroasă!...) oamenii se comportă ca nişte câini (în sens peiorativ, fireşte), iar câinii, ca nişte oameni (şi încă unii dintre cei mai umani!). Dacă acest aspect al vieţii contemporane îl întristează profund pe autorul “Citadinelor”, în volumul de faţă pare să-l incite la ironie, sarcasm chiar, ori la un zâmbet uşor dezgustat.
Sasha, câinele de lupte, reprezintă şi un fel de ultimă speranţă ca lucrurile să revină la normal, căci acesta rezistă în mod admirabil - îşi păstrează caracteristicile pozitive definitorii ale speciei lui, trăsături ce ies din nou la suprafaţă la întâlnirea lui cu fetiţa, cu acel copil încă inocent, încă ingenuu. Între oameni precum hoţii şi traficanţii, şarlatanii, escrocii, prostituatele şi proxeneţii, bancherii fără scrupule, hackerii din lumea Internetului, mercenarii, umbrele dubioase de pe străzile cartierelor mărginaşe ş.a., câinele semnifică “lumea bună”, nobleţea, valoarea, chiar dacă într-un stadiu ca şi incipient, precum sturionii încă neapăruţi din caviar.
Aproape fiecare personaj este cel puţin la fel de interesant, ritmul este destul de alert, există şi suspans, şi o tensiune suficient de bine întreţinută pentru a face cartea atractivă. Ne bucurăm că Şerban a avut curajul (este nevoie de curaj pentru a te lansa în acest gen deloc uşor!) să deschidă o serie poliţistă la editura noastră. Sperăm că o va continua. (Redacţia)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu