scrisoare de sustinere Marcel Crihana pentru proiectul Satul romanesc - Eternitate prin cultura

Cultura popularã, tradiţionalã sau „profundã“, cum îi spun unii specialişti contemporani, chiar dacã o privim ca pe un fond „strãvechi“ şi paradigmatic al nostru, al tuturor, „arhaic“, este o culturã vie, dinamicã şi total refractarã la încercãrile omului de azi de a o suplini prin crearea artificialã de simulacre prezentate lumii ca fiind autentice. Se poate, de exemplu, „regiza“ o nuntã ţãrãneascã, „din bãtrâni“, cu toate practicile şi obiceiurile acesteia, armonizate într-un fel de „spectacol“, fie pe o scenã - deseori improvizatã -, fie într-un decor expoziţional sau de televiziune, fie şi în „vatra satului“, cu prilejul diferitelor târguri şi festivaluri. Dar câtã vreme participanţii la eveniment nu trãiesc cu adevãrat încãrcãtura spiritualã a cununiei, ci doar sunt ademeniţi în nişte scenarii frumoase, prin care li se resuscitã apetenţa pentru mitologic, taina aceasta din folclor va fi pentru cei de azi numai un comportament „primitiv“, un rit „de suprafaţã“ interesant dar „naiv“, depãşit când este vorba de trebuinţele lor.
În mediul rural, însã, nevoia de culturã nu îmbracã numai forma respectãrii şi retrãirii tradiţiei folclorice. Este în primul rând o necesitate imperativã de reafirmare a identitãţii naţionale şi creştine, mai acutã la sate şi micile oraşe decât în Capitalã şi marile centre urbane. În contextul în care multe dintre elitele intelectuale - cu o mentalitate secularizatã şi alienatã - doresc sã se desprindã şi sã se îndepãrteze, dupã modele strãine, de nişte fundamente tradiţionale pe care nu le mai acceptã fiindcã de fapt nu le mai înţeleg, în situaţia în care, aceleaşi personalitãţi culturale sau altele, numeroase în orice caz, resping trecutul în întregime, inclusiv realizãrile pozitive şi dezvoltãrile benefice ale acestuia, când „fiii satului“, minţi luminate, îşi refuzã originea, „rãdãcinile“, apare un complex identitar grav, o crizã ce nu poate fi depãşitã fãrã apel la creaţiile culte, la spiritualitatea dobânditã prin educaţie, învãţãturã, cultivare sistematicã, strategicã, bine controlatã, cizelatã prin ani grei de formare în şcoli de calitate, universitãţi elevate, cercetare în academie.
De aceea, reînfiinţarea unor aşezãminte culturale la sate (case de culturã sau cãmine culturale, cum mai pot fi denumite) este nu dezirabilã, ci vitalã pentru aceste comunitãţi - întrucât intermediazã între cele douã tipuri de culturã (popularã şi cultã), facilitând comunicarea între tradiţie şi contemporaneitate, între cultura oralã şi cea scrisã, între audio-vizual, tipãrit şi virtual ş.a.m.d. Este o datorie sacrã pentru orice om de culturã sã fie sau sã devinã atât reprezentant al folclorului, lucrând concret şi perseverent pentru restituirea valorilor, conservarea şi inovarea elementelor de culturã popularã, cât şi reprezentant al transformãrilor actuale, descoperirilor şi soluţiilor celor mai noi, celor mai recente forme de expresie, urmãrind adaptarea la schimbare, la solicitãrile vieţii cotidiene. O colectivitate folcloricã îşi „creşte“ propriile personalitãţi creatoare de care are nevoie şi „le trimite“ în societatea cultã sã fie „civilizate“ şi sã ducã oriunde cu ele „moştenirea“, patrimoniul care o diferenţiazã de toate celelalte comunitãţi - este legitim ca atunci când se aflã într-o etapã de neechilibru, dezechilibru sau crizã, pericol de dizolvare, sã-şi „cheme“, cum spuneam, „fiii“ (buni, mai puţin buni...), de oriunde s-ar afla ei.
Am rãspuns cu promptitudine invitaţiei vãlmãrenilor de a fi alãturi de ei în derularea proiectului propus fiindcã aşa cred cã ar fi procedat oricine i-ar fi cunoscut la fel de bine ca mine. Sunt nãscut în Valea Mãrului, am fost cândva cadru didactic acolo şi directorul cãminului cultural al comunei (am condus, printre altele, douã cenacluri - „Orizont rural“ şi „Perpessicius“, o trupã de creaţie dramaturgicã şi teatru, şi mai multe reviste de culturã, între care, una foarte aproape sufletului meu, „Vârste şi trepte“) şi ştiu cât de inimoşi, de intens „trãitori“ ai culturii - în toate sensurile termenului - sunt oamenii locului, cât de serioşi şi integri - şi cu câtã credinţã s-au implicat întotdeauna în menţinerea şi transmiterea principiilor şi valorilor. Sunt convins cã vor reuşi în ceea ce-şi doresc şi, în ce mã priveºte, le voi acorda tot sprijinul necesar. Îmi face o deosebitã plãcere sã mã întorc printre ei pentru a desfãşura - atât cât timpul şi sãnãtatea îmi vor permite - activitãţi culturale precum simpozioane, mese rotunde, promovarea unor apariţii editoriale şi lansãri de carte, ateliere, cursuri, şezãtori, festivaluri ş.a., poate un nou cenaclu literar. Desigur cã voi fi onorat sã redactez oricând diferite materiale pentru o publicaţie a lor şi cã voi rãspunde cu gratitudine tinerilor la întrebãrile privind anii petrecuţi de mine în acea zonã (despre care nu am prea scris în cele peste 45 de cãrţi ale mele). Voi ajuta la dotarea şi organizarea bibliotecii satului şi a unei sãli moderne de lecturã, informare, documentare. Voi fi încântat, de asemenea, sã-i reîntâlnesc pe foştii mei elevi, studenţi, colegi şi prieteni - şi sã colaborãm. Împreunã cu fiica mea, Sorina Dascãlu, vom avea în grijã editarea şi publicarea scrierilor persoanelor talentate de acolo. Cu siguranţã şi eu voi avea multe de învãţat din experienţa acestora, voi regãsi repere preţioase pentru profesia mea şi, reconturându-se identitatea lor, voi avea o şansã în plus sã-mi recapãt o parte din ceea ce este important în propria mea identitate - deci nu pot decât sã le mulţumesc pentru o atât de generoasã iniţiativã.

Satul romanesc - Eternitate prin cultura

Cativa tineri inimosi din satul natal al criticului si istoricului literar Marcel Crihana – directorul general al Editurii Perpessicius din Bucuresti - au lansat recent ideea unui proiect de restructurare valorica a culturii locale - „Satul românesc - Eternitate prin cultură”. Sustinem aceasta frumoasa si interesanta initiativa, se intelege, cu toata bucuria – si va rugam sa ne trimiteti la redactie mesaje despre reconstructia asezamintelor culturale (camine, case cultura etc.) din mediul rural sau, pur si simplu, sa ne povestiti ce se intampla, in aceasta directie, in zona unde locuiti dv – sau unde va sunt “radacinile”… Daca si dv considerati ca este o idee salutara si ca asemenea demersuri sunt necesare, ca merita urmate... Multumim.

Serie noua GAM

Sorina Dascalu, general manager Graphic Arts & Media Business Review: Incepand cu luna august ne redefinim conceptul si schimbam caracteristicile publicatiei (format, hartie coperta si interior, tiraj, periodicitate aparitie, partial target etc.). Noii editori (SC PERPESSICIUS SRL si GAMMedia) au decis sa ne delimitam mai clar de periodicele specializate de pe piata romaneasca. Dorim o revista de tinuta internationala, care va cuprinde un magazin cu stiri din domeniu si publicitate si un supliment de specialitate, care sa contina informatii sistematizate in ghiduri, dictionare, studii, note de curs si aplicatii, o introducere "stiintifica" in tehnologia industriei poligrafice, media si de productie publicitara. Ambele vor fi publicate si pe web, iar suplimentul tehnologic va avea si o varianta electronica.
In privinta sectorului tiparului, exista inca o nisa pe care intentionam sa o acoperim de la primele numere ale seriei noi: flexografia. Raman si vor fi dezvoltate, bineinteles, rubricile dedicate calibrarii de aparate si echipamente (completata cu instalare si service utilaje si IT), design, pre-press, tipar digital, ofset (plan si rotativ), serigrafic, tampografic etc., finisare, cele media (presa scrisa, radio, TV, Internet, edituri, arta fotografica etc.), de report evenimente (targuri, expozitii, conferinte, dezbateri mese rotunde, ateliere creatie si training etc.), management, marketing, comunicare, teoria imaginii, PR, advertising si, nu in ultimul rand, "culturale" - ce, de fapt, se regasesc in toate celelalte, dar vor si sintetiza explicit cateva informatii separat. O sectiune deosebita ocupa integrarea europeana pentru toate subdomeniile mentionate. Vrem sa oferim marilor furnizori, producatori, distribuitori si agenti o platforma-model (sau simplu exemplu) pentru initierea unei serii de reviste romanesti specializate internalizate acestora, adica sa ajutam la formarea unor echipe de profesionisti "media", in cadrul companiilor, intreprinderilor, firmelor, care sa infiinteze departamente de comunicare, schimb de informatii si presa, respectiv sa-si transforme micile initiative de promovare prin materiale tiparite (brosuri, pliante, cataloage, ghiduri etc.) in reviste care sa-i reprezinte in mod remarcabil. Pe scurt, propunem "breslei" variante autohtone - si autonome - la Heidelberg News, KBA Report, Expressis Verbis (MAN Roland), :Interface (AGFA), Panorama (Muller Martini) si altele. Vom prezenta pe larg proiectul in numarul de targ si in mape-portofoliu pentru reprezentantii domeniului care isi permit financiar sa-l implementeze in Romania. In afara de aceste noutati, pe care dorim ca organizatorii, expozantii si vizitatorii sa le primeasca avand un orizont de asteptari deja conturat - ca sa purtam atunci un dialog in cunostinta de cauza -, vom veni la Print Show cu numeroase surprize, speram ca frumoase si interesante.