Se naşte la 22 iunie 1915. Scrie puţin faţă de capacitatea lui creatoare impresionantă şi publică şi mai puţin din propria-i operă. Cadru didactic universitar la Litere, de italiană şi franceză, a elaborat teza de doctorat intitulată
Ramiro Ortiz, prietenul din Italia. Un fragment a fost publicat în "AUB, Literatură universală şi comparată", an XXII, nr. 1, 1973: 51-60.
În 1970, îi apare la Editura Eminescu lucrarea
Carnet inactual 1 (Domeniul franco-italian), volum ce cuprinde o selecţie a eseurilor şi studiilor publicate între anii 1942-1947, în revistele:
Vremea, Universul literar, Lumea 1946 sau
Revista fundaţiilor; “pentru a întregi tabloul literaturii italiene”, notează autorul în
Cuvânt înainte, a inclus în această carte şi studiile publicate de el în volumul colectiv
Studii despre Dante (Bucureşti, E.L.U., 1965). Scrie aici şi despre Montaigne, Racine, Hugo, Balzac, Mistral, Rimbaud, Verlaine, Salvadore, Sabatier, Burchiello, Savonarola, Sannazzaro, Verri, Godoni, Parini, Manzoni, Pascoli, mulţi alţii.
A realizat numeroase traduceri (din italiană şi franceză).
Rămâne însă în istoria culturii şi literaturii, în primul rând, pentru îngrijirea şi editarea operei tatălui său.
“A fost Perpessicius un scriitor norocos? [...] Cel mai mare noroc al scriitorului a fost acela de a fi avut un fiu (singurul) de mare caracter, Dumitru D. Panaitescu - “Miticuţă”, cum îi spuneau intimii -, care s-a dovedit pe deasupra şi un cercetător literar de elită şi un editor neîntrecut al scrierilor lui Perpessicius. Din nefericire, Parcele, întotdeauna grăbite când nu trebuie, au tăiat firul vieţii acestui om, în 7 martie 1983 şi, odată cu exodul lui la cele veşnice, ediţia Opere-lor perpessiciene, ajunsă la volumul XII (care a şi apărut în acel an) s-a întrerupt. Posteritatea lui Perpessicius nu a fost norocoasă decât până aici. Căci nici ediţiile selective, puse la punct în redacţia Editurii Minerva, a lui Andrei Roman (2 vol., 1986) şi a lui Tudor Păcuraru (3 vol., 1989-1990), nici antologia noastră din 1988,
Perpessicius interpretat de... nu au avut cum fi ceea ce putea sã fie ediţia de
Opere începutã de autor, în 1966, şi continuată, cât s-a putut, de către fiul său până în anul 1983.
Presupunând că editor s-ar găsi mai uşor, o editură care să-şi ia răspunderea unei ediţii opera omnia - la care Perpessicius ar avea dreptul, graţie serviciilor de rezonanţă unică aduse culturii române prin critica sa, precum şi prin cele 6 volume ale ediţiei
Opere-lor lui Eminescu - s-ar găsi mai greu. Exemplul Editurii Minerva, care a şi început două dintre cele mai importante ediţii de acest tip - a lui G. Călinescu şi a lui Mircea Eliade - ar putea fi urmat şi de alte edituri, atât dintre cele de stat, cât şi dintre cele particulare. [...] Se înţelege că, pentru cei interesaţi orice sugestie este binevenită, însă mai importantă decât toate este schiţa ediţiei, aşa cum ne-a lăsat-o Dumitru D. Panaitescu, în continuarea volumelor apărute până în anul respectiv:
- Opere, 13 - Dictando divers, I (edit)
- Opere, 14 - Dictando divers, II (inedit)
- Opere, 15 - Memorial de ziaristică, 1 (edit)
- Opere, 16 - Memorial de ziaristică, 2 (inedit)
- Opere, 17 - Jurnal de lector, I (edit)
- Opere, 18 - Jurnal de lector, II (inedit)
- Opere, 19 - Menţiuni de istoriografie literară şi folclor
- Opere, 20 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, I
- Opere, 21 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, II
- Opere, 22 - Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, III
- Opere, 23 - Lecturi intermitente
- Opere, 24 - De la Chateaubriand la Mallarmé
- Opere, 25 - Jurnal intim
- Opere, 26 - Diverse (Postume)
- Opere 27 - Corespondenţă
- Opere, 28 - Indici de nume; Bibliografie generală.
De aici trebuie să pornească orice ediţie Perpessicius care vizează nu atât începutul, cât continuarea. (
Ţel, talent şi travaliu, Marcel Crihană,
Opera lui Perpessicius, Editura “Perpessicius”, Bucureşti, 2001, p. 11).
Vineri, 25 februarie, la Biblioteca Municipală Bucureşti Filiala “Dimitrie Cantemir”, a fost lansat primul volum din Dicţionarul membrilor cenaclului Perpessicius şi ai redacţiei Editurii Perpessicius (şi revistelor Paradox şi Vârste şi Trepte), realizat în memoria lui Marcel Crihană şi intitulat PIETRE DE TEMELIE (I). Lucrare cumva atipică, acesta conţine aproximativ 200 imagini, din care 75 inedite şi are patru secţiuni: I. MEMBRI DE ONOARE: Dumitru Şt. Panaitescu PERPESSICIUS (1891-1971), Dumitru D. Panaitescu (1915-1983), Marcel Crihană (1942-2010), Ana-Aura Băbeanu (1954-2010), Dragomir Magdin (1946-2003), Gheorghe Duţă-Micloşanu (1930-2008), Victoria-Elena Milescu (1938-2009), Ioan Nistor (1934-2006), Gheorghe Onea (1913-2007), Olimpiu Radu (1930-2008) – cei al căror nume a fost dat Premiilor anuale “Perpessicius-Crihană“, acordate în octombrie, la Zilele Editurii Perpessicius; II. Membri fondatori: Marcel Crihană, Adela Crihană, Sorina Crihană-Dascălu, Mircea Dascălu, Dumitru Dumitrică, Gheorghe Popescu-Ger, Dragomir Magdin, Ion Malancu, Diana Medan, Nicolae Mohorea-Corni, Constantin Mosor, Iulian Negrilă (Arad), Ioan Nistor, Ion C. Ştefan, Virgil Doca Vălmăreanu (Valea Mărului), Dionisie Duma (Tecuci), Maria Gafton (Valea Mărului), Vasile Sevastre Ghican (Tecuci), Ticu Lupuşor-Griviţa (Valencia, Spania), Speranţa Miron (Galaţi); III. Membri ai cenaclului Perpessicius, scriitori, poeţi şi teoreticieni, artişti, alţi oameni de cultură care au publicat în paginile revistei Paradox şi ale antologiilor de cenaclu, autori cărora le-au apărut cărţi la editura Perpessicius, colaboratori şi prieteni (2000-2010) – aproape 200 nume, din care, 45 biobibliografii; IV. Anexe, în care se găsesc: o serie de imagini cu icoane de Ana-Aura Băbeanu şi textele: Perpessicius - Critica la bilanţ; Pagină dintr-o confesiune critică; Dumitru D. Panaitescu - “Farmecul manuscriselor”; Marcel Crihană - Perpessicius în oglinzile criticii de ieri şi de azi; Ioan Nistor - Cartea ca izvor de idei; Nicolae Mohorea-Corni şi Virgil Florin Doca - Fiecare sat trebuie să aibă Cartea-Lucrarea lui; Florin Grigoriu - Poeme într-un vers - Fişă de Istorie Literară -; Ion C. Ştefan - Scurt tratat de exprimare poetică, Glosa lui Alexandru I. Rotaru, Vine domnul Eminescu, a lui Sandu Ştefănescu - şi mai multe alte texte semnate de Maria Adam, Katinca Antonescu, Cezar Bucur, Geo Călugăru, Maria Niculescu, George Peagu ş.a. 
